Vineri seara, ora 17.00. Unul din amicii nostri are un VW dubita si astfel am putut pleca toti cu o singura masina.
Chiar daca ora de intalnire era 17.00, pitiponcii au venit la 17.30. Nu isi gasea Piti placa de intins parul. Cate injuraturi si-au luat… Vai de noi!
Inghitim cu greu nesimtirea lor si pornim intr-un final la drum. Dar cine poate sa plece la munte fara sa opreasca 5 minute la benzinarie. Acolo, pitiponcii au avut o mica disputa: ea vroia sa bea bere, el nu o lasa pentru ca lua antibiotic. Dupa ce au devenit atractia principala din benzinarie, ea si-a luat 2 sticle de Desperados si a iesit zambareata din benzinarie.
Intr-un final, la 18.30 am plecat spre destinatie, mai exact spre vila pe care am ales dintr-o lunga lista de pensiuni ce ofereau cazare in Sinaia. E mult spus “am plecat” pentru ca la Baneasa am stat aproape o ora blocati in trafic. Inutil sa mai spun cine era vinovat pentru intarzierea de 2 ore…
La 19.30 deja trecusem de aeroportul Otopeni, Piti era deja ametita si incepuse sa spuna bancuri… norocul ei ca e foarte simpatico cand bea!
Ca sa evit orice moment de plictiseala, pregatisem de acasa un CD cu melodii clasice romanesti, dar si autohtone. Am ras cu lacrimi de felul in care cantam toti. La un moment dat, ne facusem 2 tabere: fetele si baietii. Cantam pe voci, dansam, ne strambam si faceam poze.
Desi incepusem prost excursia, melodiile si pasiunea lu’ Piti pentru alcool au transformat drumul pana la Sinaia intr-unul memorabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu