Abia asteptam sa plec in vacanta! Mare greseala! In afara de destinatia aleasa si hotel, totul a fost groaznic!
Dar sa incepem cu zilele dinainte plecarii. Cu o saptamana inainte, nimeni nu stia unde vrea sa mearga. Din 6 insi cati trebuia sa mergem, toti ridicau din umeri cand ii intrebam unde mergem si imi ziceau: “alege tu si daca nu ne place, nu megem”. Sa-mi trag pumni in cap, si nu alta.
Cand ii intrebam daca mergem in tara sau pe undeva in apropiere, aceeasi indiferenta. Asa ca pentru ca fusesem deja la mare, m-am gandit eu ca ar fi mai bine sa mergem la munte in Romania. Nu mai fusesem de asta iarna si parca tanjeam dupa un bronz de munte. Hmmm, ce bine suna. Dupa ce am gasit cazare in Sinaia, am inceput sa conving “dusmanii”.
Primul aliat: sora mea! Obsedata de bronzul natural, abia astepta sa ajunga la munte. Iubitii nostri au intrat si ei in jocul nostru. Mai ramasese un cuplu, prietenii nostril pe care ii alintam “pitiponcii”.
Ei sunt foarte amuzanti, dar le cam plac lucrurile sclipitoare si kitschoase. Ei sunt cel mai greu de multumit cand vine vorba de vacanta. Nimic nu le convine. De la destinatie, hotel, la mancare pana la receptionerii de la hotel. Uneori ai impresia ca s-au nascut la Versailles, dar au avut ghinionul sa creasca in Ferentari!
Surprinzator, nu a fost greu sa ii convingem. Aveau de ales intre a-si petrece singuri vacanta sau cu noi. Au cam strambat ei din nas ca mergem in Romania, dar deh… daca nu vor sa isi dea cu parerea la destinatie.
Revin maine cu peripetiile legate de drum si excursiile pe munte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu